luni, 28 februarie 2011

lehamitea lui Bleonţ

      De ce şi-a dat Claudiu Bleonţ chiloţii jos? Din plictiseală? Din revoltă? Din inconştienţă? Din goana după audienţă?
  A apărut la toate soiurile de emisiuni la TV, de la cele mai simandicoase la cele mai penibile şi penibilizante, încercând şi reuşind mai mereu să-şi demonstreze libertatea de expresie şi totala dezinhibare, să-şi facă cunoscute ideile, într-o lume care i se părea ipocrită, inundată de falsitate.
   Încercase toate mijloacele morale, decente de a face asta, şi i s-a părut că mesajul său nu a fost înţeles şi/sau remarcat. Şi atunci a ales o soluţie extremă, riscând să fie hulit şi condamnat de mulţi. Iar mesajul său iată că a ajuns, în sfârşit, cunoscut, aşa cum şi-a dorit. Rămâne să vedem urmările acestui gest.
Acum îl condamnăm toţi la unison pentru asta. Însă este foarte posibil ca, într-o zi, morala să vadă astfel de gesturi ca fireşti. Să nu uităm că trăim într-o lume în care accesul la sexualitate şi pornografie devine, dacă nu a şi devenit deja, extrem de facil pentru orice posesor de computer şi internet, o lume în care destui intelectuali respectaţi nu au exclus posibilitatea ca, peste un număr de ani, textele interzis de îndrăzneţe acum din piesele unor trupe ca Paraziţii sau BUG Mafia să se studieze cândva la şcoală, la orele de română.
   În plus, dacă ne gândim că în prima jumătate a sec. 20 oamenii făceau plajă şi baie aproape complet îmbrăcaţi, iar femeile jucau tenis în fuste lungi, ce le treceau mult de genunchi, sau că scene erotice considerate azi banale şi total nevinovate au fost mult timp complet interzise în filme şi combătute cu tărie, putem spune că evoluţia moralei şi a gradului de acceptare a nudităţii şi obscenităţii în societatea modernă poate ajunge, în timp, la niveluri greu de imaginat în prezent.
   Să fie Claudiu Bleonţ doar un vizionar, un deschizător de drum? Oricum, un lucru e cert: dacă oamenii ar fi întrebaţi despre realizările artistice ale actorului Bleonţ, cu siguranţă că imensa majoritate nu ar reuşi să menţioneze nici un film sau piesă de teatru de referinţă din cariera de altfel bogată a acestuia. Însă cu siguranţă foarte mulţi îşi vor aminti că Bleonţ e actorul ăla care a făcut gestul ăla...

sâmbătă, 12 februarie 2011

despre nota corectă la şcoală

În mod inevitabil, unele erori în apreciere ale examinatorilor sunt facilitate de specificul disciplinei de învăţământ. Disciplinele riguroase, bazate pe structuri algoritmice (matematica, fizica, gramatica), se pretează la o evaluare mai obiectivă, pe când cele umaniste şi sociale, la care cuantificarea este mai dificil de realizat, predispun la aprecieri marcate de subiectivitatea examinatorului. Acest lucru este evidenţiat cu pregnanţă de cercetările făcute. În acest sens, Gilbert de Landsheere relevă faptul că, pentru o apreciere obiectivă, este nevoie ca o aceeaşi lucrare să fie corectată de 13 examinatori la matematică, 16 la fizică, 19 la traducere latină, 78 la compunere, 127 la filosofie.   Fără comentarii!


Sina Vodjani - Vision of Mahakala

genii cu probleme la şcoală

Exemple din bibliografia unor oameni de seamă dovedesc cu prisosinţă erorile care se pot produce în procesul aprecierii.
   Astfel, marele Pasteur este admis cu greu la examenul de bacalaureat, iar    Anatole France a eşuat la un asemenea examen.  
   Evariste Galois, genial matematician care a formulat o nouă teorie a ecuaţiilor algebrice la vârsta de 16 ani, a căzut la examenul de admitere în şcoala politehnică.  
   H. Poincaré era să fie eliminat de la un asemenea examen, iar marele chirurg Rene Leriche a primit nota 0 la chimie cu toată excepţionala lui pregătire pentru examen.
    Cunoscutul om de ştiinţă american Thomas Alva Edison, care citise până la 12 ani scrieri fundamentale preţuite în epocă, destinate în primul rând unor minţi mai evoluate, era dat afară din şcoală şi trimis acasă de învăţătoare "să pască porci", fiind prost, leneş, rău şi obraznic, "din care n-o să iasă nimic bun".
   Despre Walter Scott profesorii săi au spus că este un prost şi va rămâne prost, iar celebrul botanist Karl Linné, după insuccesele lui şcolare, a fost considerat înapoiat mintal şi bun numai pentru cizmărie.
  Scriitorul american Edgar Allan Poe a fost dat afară din şcoală pentru lene şi insuccese.
   Se spune că dacă Napoleon Bonaparte ar fi supus astăzi, când se dă o mare atenţie ortografiei, la un examen de intrare în şcoala militară, ar fi cu siguranţă respins.
   (va urma)

Joedoe - Melancholy

duminică, 6 februarie 2011

politicieni vs. hoţi

Scriitorul brazilian Fernandes Millor a lansat o dezbatere publică cu tema: Care este diferenţa dintre “politician” şi “hoţ”.
Un anume răspuns i-a sărit în mod special în ochi:
“Diferenţa dintre un politician şi un hoţ este că pe primul îl aleg eu, în timp ce al doilea mă alege el pe mine. Am nimerit-o?”.
Iar replica lui Millor fu doar:
“Stimate domn, sunteţi un geniu. Sunteţi singurul care a reuşit să găsească o diferenţă între cei doi”.

Yorgos Kazantzis - At Elafonisi