sâmbătă, 18 decembrie 2010

despre înţelepciune, cu Liiceanu

-  Măsor cu această vorbă a lui Cioran ("Cu cât facem mai multe progrese interioare, cu atât scade numărul celor cu care putem într-adevăr comunica") progresul interior realizat de mine. Spectaculos! În jurul meu e aproape pustiu. (Nota mea: să fie atunci o posibilă interpretare a nivelului maxim de progres interior statutul de ascet?)
- Cred că prietenia masculină este singura formă în care se poate obţine continuitatea bucuriei de nimic tulburată. Şi asta pentru că, spre deosebire de relaţia erotică, ea este o prietenie fără extaz. E o regăsire fără tributul pierderii de sine. E gratuită. Extazul se plăteşte.
- Schopenhauer observa că, odată cu cărţile, ar trebui să ni se vândă la pachet şi timpul pentru a le citi.
- Prostia nu e răul, e doar un aliat de nădejde: ea creează mediul în care izbândeşte de minune şi se propagă apoi fulgerător. Iată de ce prostia e, la rândul ei, vinovată.
- Suntem atât de bolnavi de ură, încât în România nu se mai poate organiza o bucurie publică.

Mozart - Minueto

revelaţia lui Eugen Ionesco

"Pentru ce mi-am dat atâta osteneală, dacă propria mea literatură nu m-a făcut să înaintez nici  măcar cu un pas spre cunoaştere, revelaţie sau seninătate?", nota Ionesco în Jurnal de fărâme.
   Contextul temporal este, e drept, important de evidenţiat: acesta se afla în ultimii ani de viaţă, aşteptându-şi, cu tristeţe, sfârşitul.  Fiica acestuia a făcut toate eforturile să-i alunge tristeţea, de exemplu adunând în faţa acestuia un munte de cărţi - propriile lui cărţi - asemenea unei uriaşe decoraţii, sugerând împlinirea vieţii sale.  Cu toate acestea, cărţile acestea, cărţile lui, în care îşi pusese cândva viaţa, care-i hrăniseră orgoliul şi care-i aduseseră recunoaşterea planetară, nu mai însemnau nimic pentru bătrânul care, acum, îşi contempla doar moartea. O anticipase de atâtea ori şi se temuse atâta de ea. Cărţile nu le vedea, nu le privea, nu-l încălzeau, nu-i aduceau nici o mângâiere în drumul pe care apucase. Deveniseră, scoase acolo, pe masă, decorul inert al agoniei lui...

Karunesh - Solitude

despre femei, cu Schopenhauer

Remarcabil misoginismul afirmaţiilor acestuia:

- femeile sunt urâte de la natură ("acest sex de talie mică, cu umeri strâmţi, cu şolduri mari şi picioare scurte");
- femeile sunt risipitoare de la natură;
- sunt înclinate către ostilitate faţă de alte femei;
- sunt atât de tare înclinate către minciună, încât n-ar trebui să aibă dreptul să jure.

(guitar) - Wind Beneath My Wings