aiurisme...

- Viaţa e dură. Ferice de cei nenăscuţi!
- Şi totuşi, ce de oameni de geniu şi inventatori nu s-au născut, privându-ne de lumina lor!
- În fecare om văd un viitor cadavru.

the shortest fiction stories ever

1. Knock (1948) by Fredric Brown:
The last Man on Earth sat alone in a room. There was a knock on
the door…

2. The Shortest Science Fiction Love Story (1964) by Jeff Renner:
Boy Meets Girl,
Boy Loses Girl,
Boy Builds Girl.

3. Anonymous:
… And the sun set slowly on the East.

4. The Shortest Science Fiction Story Ever Told (1972) by Roger Deeley:
Time Ended. Yesterday.

5. If Eve Had Failed to Conceive (1974) by Damon Knight:
.

imagini 3D

istoria critică a literaturii române (varianta ultrascurtă)

Din peste 1500 de pagini scrise de criticul Nicolae Manolescu în impresionanta sa lucrare, am extras în blogul ataşat în dreapta numai ceea ce mi s-a părut cu totul deosebit, demn de scos în evidenţă: superlative, unicităţi, aprecieri pentru excelenţă, pionierate, detalii şocante, insolite, pe care foarte puţini le şti(a)u despre unii autori, statistici.

  Şi pentru că am adus vorba despre statistici, iată un extras din ultima postare de pe acest blog, în care am scos în evidenţă preferinţele apreciatului critic pentru unii autori în dauna altora, pentru care am folosit două instrumente:

1. numărul de pagini din capitolul dedicat în mod special autorului respectiv,

2. numărul de menţionări / trimiteri la autorul respectiv în alte capitole ale cărţii.

Număr de pagini:

1. George Călinescu            37 pagini,   350 trimiteri

2. Mihai Eminescu                32 pagini,   230 trimiteri

3. Vasile Alecsandri              28 pagini,   135 trimiteri

Mihail Sadoveanu                27 pagini,    115 trimiteri

Ion Heliade Rădulescu         23 pagini,     60 trimiteri

Tudor Arghezi                      20 pagini,   137 trimiteri

Ion Luca Caragiale              20 pagini,    135 trimiteri

Titu Maiorescu                     17 pagini,   130 trimiteri

Camil Petrescu                    15 pagini,      85 trimiteri

Marin Preda                         15 pagini,     55 trimiteri

Mircea Eliade                       15 pagini,     50 trimiteri

B. P. Hasdeu                        14 pagini,     72 trimiteri

Dimitrie Bolintineanu            14 pagini,     62 trimiteri

Eugen Lovinescu                 13 pagini,   160 trimiteri

15. Ion Barbu                       13 pagini,     85 trimiteri

Număr de trimiteri

1. George Călinescu            37 pagini,   350 trimiteri

2. Mihai Eminescu                32 pagini,   230 trimiteri

3. Eugen Lovinescu             13 pagini,   160 trimiteri

T.udor Arghezi                      20 pagini,   137 trimiteri

Vasile Alecsandri                  28 pagini,   135 trimiteri

Ion Luca Caragiale               20 pagini,   135 trimiteri

Titu Maiorescu                     17 pagini,   130 trimiteri

Nicolae Iorga                        10 pagini    130 trimiteri 
Mihail Sadoveanu                27 pagin,     115 trimiteri

Şerban Cioculescu                5 pagini,    115 trimiteri

Lucian Blaga                         9 pagini,    106 trimiteri

Ion Negoiţescu                      2 pagini,    100 trimiteri

Tudor Vianu                         3  pagini,      90 trimiteri

Camil Petrescu                   15  pagini,      85 trimiteri

15. Ion Barbu                     13  pagini,      85 trimiteri

Medie ponderată

1. George Călinescu          37 pagini,    350 trimiteri

2. Mihai Eminescu              32 pagini,    230 trimiteri

3. Vasile Alecsandri            28 pagini,    135 trimiteri

Mihail Sadoveanu               27 pagini,    115 trimiteri

Tudor Arghezi                     20 pagini,   137 trimiteri

Ion Luca Caragiale             20 pagini,   135 trimiteri

Eugen Lovinescu                13 pagini,   160 trimiteri

Titu Maiorescu                    17 pagini,   130 trimiteri

Nicolae Iorga                       10 pagini,  130 trimiteri

Ion Heliade Rădulescu        23 pagini,    60 trimiteri

Camil Petrescu                   15 pagini,     85 trimiteri

Şerban Cioculescu               5 pagini,   115 trimiteri

Lucian Blaga                        9 pagini,   106 trimiteri

Ion Barbu                           13 pagini,     85 trimiteri 
15. B. P. Hasdeu                 14 pagini,    72 trimiteri

"binefacerile" comunismului

La scurt timp după al doilea război mondial, România era cea mai săracă țară europeană iar Grecia – cea mai săracă țară europeană liberă. Diferența dintre ele, ceva mai mult de 25% în favoarea Greciei. Cifrele sunt ajustate cu puterea de cumpărare din 2009. Apoi, s-a întâmplat același fenomen care poate fi văzut în cazul celor două Germanii sau al celor două Corei.

  Până în 1990, PIB/cap de locuitor în Grecia a ajuns dublu față de cel din România.

Schilodită de comunism, economia românească a intrat într-un deceniu de recesiune, care a adus-o la realitate, pentru ca abia apoi să înceapă să recupereze rapid.

din amintirile ministrului de externe Andrei Pleşu

-  Am mai spus-o: având de a face, de-a lungul a doi ani, cu mai toţi liderii importanţi ai lumii, am ajuns la concluzia că mi se oferă dovada existenţei lui Dumnezeu. Fiindcă arareori anvergura reală a acestor lideri era pe măsura sarcinilor lor. Astfel încât am ajuns să cred că, de vreme ce, cu „administratorii" ei de-acum, lumea pare, totuşi, să funcţioneze, meritul e al Providenţei....
-  Evgheni Primakov (ministru de externe al Rusiei). A trebuit să-l întâlnesc la Strasbourg. Aveam pe agendă  două teme - tezaurul şi aderarea noastră la NATO. Când am spus „NATO", a zis: „Ah, nu! Refuz să discut despre acest subiect! Dacă despre asta vreţi să vorbim, ne oprim aici!" Era violenţa tipică a unui hardliner (n.r. - dur). I-am răspuns: „Eu am crezut că poziţia Federaţiei Ruse faţă de NATO nu mai e totuna cu poziţia Uniunii Sovietice. Dacă e aceeaşi poziţie, înţeleg rezerva dumneavoastră". Şi atunci a făcut o glumiţă şi am trecut la tezaur. Zice: „Domnule Pleşu, când s-a dat tezaurul ăsta?" „În decembrie  1916." Zice: „Şi dumneavoastră mai vreţi să ştiu ce s-a întâmplat de-atunci? Am avut, între timp, Marea Revoluţie din Octombrie, două Războaie Mondiale, dispariţia Uniunii Sovietice şi atâtea altele. De unde să ştim, după toate astea, cum e cu tezaurul. Dacă vreţi, vă spun părerea mea personală. Eu cred că din banii acelui tezaur a fost susţinută mişcarea comunistă internaţională de atunci şi până mai ieri. Dar apropo: cum de v-a venit să ni-l daţi tocmai nouă?" Avea dreptate! Nici eu nu înţeleg cum de s-a hotărât Guvernul român să dea ruşilor mari valori ale ţării, într-o perioadă atât de tulbure. Remarcaţi însă nonşalanţa cu care înţelege un diplomat rus să dialogheze pe teme delicate. Cu aceeaşi nonşalanţă mi-a răspuns un diplomat rus, când am pus, odată, problema retragerii trupelor ruseşti din Transnistria: „Domnule, noi am vrea să le retragem, dar, ştiţi, tancurile sunt uzate şi nu mai merg! E vorba, în fond, de o grămadă de fiare vechi!".
-  Am văzut dosarul de Securitate al lui Ion Diaconescu şi trebuie să mărturisesc că am întâlnit în paginile lui un om extraordinar, care m-a umplut de admiraţie. A fost inflexibil în condiţii infernale. N-a cedat la nimic! De o vitejie şi de o tenacitate pe care nu le bănuiai când îl vedeai azi pe scena publică, cu aerul lui cumsecade, discret, nepretenţios.

căsătorie pentru 2 ani, cu posibilitate de prelungire!

Ideea mi se pare genială. Să fie acesta viitorul în materie de căsătorii?

    Parlamentarii din Mexico City, capitala Mexicului, vor să modifice Codul Civil şi să legifereze căsătoria pe perioadă limitată, ca măsură pentru diminuarea ratei divorţurilor. Astfel, cei care vor dori să se căsătorească temporar, o vor putea face pentru miminum doi ani. În cazul în care cuplul doreşte, contractul se prelungeşte, iar dacă vor să se despartă, o vor face fără procedurile standard de divorţ.

  Contractul de căsătorie va funcţiona şi ca un contract prenupţial. Mai exact, vor fi stabiliţi termeni şi condiţii în funcţie de care se va face partajul şi se va hotărî cine va obţine custodia eventualilor copii. În cazul în care cei doi se despart înainte de terminarea contractului, se vor aplica procedurile normale de divorţ.

  În Mexico City, aproape jumătate dintre căsnicii se destramă în primii doi ani. De aceea, Leonel Luna, unul din iniţiatorii proiectului de lege, susţine că această propunere va avea succes şi că va fi adoptată până la sfârşitul anului curent.

    

  Mexico City, unul dintre cele mai mari oraşe din lume, este mai liberal decât restul ţării, unde rata divorţului, deşi în creştere, este semnificativ mai scăzută. Capitala Mexicului a fost şi primul oraş sud-american care a legalizat căsătoria între persoane de acelaşi fel.                               

                                                                                       (Din Gândul, 6.10.2011)

cât trăieşte omu'

Lista longevităţii, după statisticile ONU:

1. Japonia - 82,6 ani
2. Hong Kong - 82,2 ani
3. Islanda - 81,8 ani
4. Elveţia - 81,7 ani
5. Australia - 81,2 ani
6. Spania - 80,9 ani
7. Suedia - 80,9 ani
8. Israel - 80,7 ani
9. Macau - 80,7 ani
10. Franţa - 80,7 ani
11. Canada - 80,7 ani
12. Italia - 80,5 ani
13. Noua Zeelandă - 80,2 ani
14. Norvegia - 80,2 ani
15. Singapore - 80,0 ani
16. Austria 79,8 ani

Statele Unite se află pe locul 39, cu o medie de 78,3 ani,
Marea Britanie pe locul 20, cu 79,4 ani.
România este pe locul 89 - cu media de viaţă de 72,5 ani, iar
Republica Moldova este pe locul 118 - cu 68,9 ani.
Pe ultimele locuri se află mai multe ţări din Africa, unde SIDA a coborât media de viaţă la 40 de ani.

Mediile duratei de viaţă de-a lungul istoriei:

Paleolitic - 33 de ani
Neolitic - 20 de ani
Epoca de bronz şi Epoca de fier - 26 de ani
Grecia Antică - 28 de ani
Roma Antică - 28 de ani
America de Nord Precolumbiană - 25-30 de ani
Epoca Medievală în lumea islamică - 35+ ani
Epoca Medievală în Europa - 30 de ani
Epoca Modernă - 40+ ani
Începutul secolului XX - 30-45 ani
Secolul XXI (2010) - 67,2 ani

stereotipuri europene

  Pe hărţile următoare se regăsesc ţările europene în percepţia altor ţări. Am selectat, în afară de România, alte câteva percepţii mai savuroase din partea ţărilor subliniate:

Franţa
România - fraţii săraci
Turcia - categoric nu europeni
Polonia - instalatori
Olanda - iarbă! (droguri)
Belgia - semi Franţa
Ungaria - ţara lui Sarkozi
Bulgaria - sălbatici săraci
Germania - cei mai buni prieteni
Rusia - visul lui Napoleon

Grecia
România - vandali şi lilieci
Rusia - barbari ortodocşi (civilizaţi de noi)
Polonia - varză
Bulgaria - retardaţi
Cehia - ciudaţi
Olanda - snobi
Franţa - peşti
Elveţia - muţi
Turcia - Grecia estică (împrumutată Turciei)

Rusia
România - Moldova
Moldova - loc viran
Franţa - victimele modei
Irlanda - beţivi
Germania (Vest) - nazişti botezaţi
Germania de Est - pierdută la poker
Finlanda - gaşcă de plângăcioşi
Suedia - sex în grup
Serbia - nepoţi de bunici
Polonia - alarmişti
Georgia - incendiatori
Bosnia - măcelărie
Cehia - nebuni

Germania
România - ţara vampirilor
Rusia - puţul cu gaz
Ucraina, Belarus - ţări de tranzit pentru gaz
Turcia - sursă de forţă de muncă
Bulgaria - rachiu
Franţa - ţara cu Eiffelul
Spania, Grecia - hoteluri ieftine
Anglia - ţara spărgătorilor codului Enigma
Germania - casa de bani
fosta Germanie de Est - proletariat

Italia
România - hoţi
Bulgaria - dădace ptr. copii
Turcia - dansatoare din buric
Franţa - Imperiul Bruni
Ungaria - staruri porno
sudul Italiei - Etiopia, Somalia
Germania - dependenţi de ceasuri
Ucraina - femei cu părul împletit

Elveţia
România, Bulgaria, Ungaria - săracii din sud ai Europei
Polonia, ţările baltice - săracii din nord
Franţa - vestul sălbatic
Anglia - alcoolici
Germania - ţara impozitelor
Rusia - ouăle Faberge
Croaţia, Serbia - hoţi şi tâlhari
Serbia - criminali de război
Italia - lumea a treia
Austria, Slovenia - marionete
Olanda - mlaştină
Belgia - ciocolată proastă
Norvegia - ca noi, dar mai bogaţi
Suedia - ca noi, dar plicticoşi

Turcia
România - ţara ţiganilor
Rusia - puicuţe sexi
Moldova - lumea a 3-a
Grecia - pungaşi
Germania - Rep. Donatoare Turcia de Nord
Macedonia - oameni turbaţi
Belarus - gunoi alb
Bosnia - încă ai noştri
Elveţia - ciudaţi
Olanda - lalele contrafăcute
Siria - furată de francezi
Albania - veri

SUA
România, Bulgaria - Dracula
Rusia - comunişti
Polonia+ţările baltice - zonă tampon
Germania - porno murdar
Italia - naşii
M. Mediterană - bazin de inot
Franţa - oameni rău mirositori
Anglia - mămica
zona fostei Iugoslavii - reşedinţa răului
Turcia - mâncare ptr. Thanksgiving (=curcan)

Polonia
România - ţigani
Rusia - bătăuşul din est
Ucraina, Belarus - fostele noastre colonii
Moldova - cerşetori
Serbia - oameni nebuni
Bulgaria - plaja bunicii
Cehia - beţivi
Ungaria - tipi faini
Franţa - org. gen. feminine
Anglia - trădători fără D-zeu
Norvegia - frigider
Olanda - homosexuali

Bulgaria
România - vecinii săraci
Turcia - bazar
Franţa - brânză şi alte parfumuri
Serbia - butoi cu pulbere
Bosnia - haos total
Cehia - Rep. Sexului
Spania - locul nostru de muncă
Anglia - americanii străvechi
Belarus - dansatoare la bară
Germania - Rep. Fed. Volkswagen



Marea Britanie
România, Bulgaria - imigranţi
Rusia - mari cheltuitori
Ucraina - ce ţară ciudată!
Italia - bărbaţi bronzaţi şi grizonanţi
Turcia - carne de porc interzisă
Suedia - muzică pop de duzină
Irlanda - nemernici
Norvegia - triburi păgâne putred de bogate
Germania - porno murdar
Moldova - o, Doamne!



Vatican
România - latini ortodocşi
Grecia - dezmăţaţi
Anglia - femei frigide
Spania - ţara sfântă (sub ocupaţie homosexuală)
Portugalia - ţara Mariei
Rusia - cei mai mari răzbunători
Finlanda - Isus nu a ajuns         niciodată aici
Franţa - atei promiscui Slovenia - pitici
Moldova - ciudaţi
Ungaria - ţigani catolici
Irlanda - Anglia noastră
Suedia - dependenţi de sexCehia - fără Dumnezeu
 Belarus - ce naiba?
Ucraina - la fel ca Belarus, dar  mai mare

ce am purtat azi

   Tânăra din imagini are o poveste care, zic eu, merită atenţie. Ea este posesoarea unui blog de mare succes, al cărui subiect este vestimentaţia ei din fiecare zi, cu poze şi scurte comentarii cu explicaţii ataşate acestora. Succesul neaşteptat de mare al  blogului său se datorează mai multor factori: tânăra de 23 de ani este cu adevărat frumoasă, (lucru destul de rar printre englezoaice), posesoare a unui zâmbet stenic, adesea şugubăţ; în plus ştie din instinct să pozeze, să-şi pună în valoare atuurile fizice şi să-şi ascundă sau minimalizeze defectele (pe care, de altfel, nu se fereşte să le recunoască!), este spirituală, cu un simţ al umorului dezvoltat, folosind adesea autoironia.

  Pozele sunt făcute cu telefonul ei mobil, iar hainele nu prea se repetă, deşi postează zilnic câte o ţinută încă din ianuarie 2010. Succesul ei s-a concretizat prin numărul mare de admiratori, prin invitaţii la prezentări de modă, sau/şi prin apariţii în presa scrisă şi la TV.

  Şi totuşi, ca în multe alte poveşti frumoase, a trebuit să existe şi aici o umbră. În spatele zâmbetului ei fermecător se ascunde, la propriu, o mică dramă.  În ianuarie va fi supusă unei complicate operaţii de remodelare a fălcii, întrucât de peste 5 ani suferă de dureri aproape permanente din cauza formării imperfecte a maxilarelor.  După cum îşi descrie ea cu umor amar dureroasa problemă medicală, în maxilarul de jos există prea multă materie osoasă, iar cel de sus este prea lung, ceea ce îi afectează somnul, vorbitul şi mâncatul, ultimele două operaţii fiind adesea imposibile. Muşchii încearcă zadarnic să aşeze maxilarele în poziţie corectă, provocând mari dureri. De aceea, prin operaţie falca trebuie spartă şi remodelată cu plăci de metal prinse în şuruburi.  Tânăra menţionează şi câteva efecte secundare: afectarea muşchilor gâtului, a coloanei cervicale, implicit a braţelor până la degete, ca să nu mai menţionăm calmantele luate zilnic şi lipsa de somn. Ce mai, o adevărată fericire să fii în compania ei! - după cum încheie ea sarcastic...

TVR '89 (TVR Nostalgic)

   Oare nu s-a gândit nimeni din cadrul TVR la posibilitatea transformării unuia dintre cele două canale complet inutile (TVR 3 şi TVR Info) într-un gen de canal TV al emisiunilor nostalgice, de arhivă, care să transmită emisiuni de calitate, de referinţă, de dinainte de 1989? Cu siguranţă că mulţi oameni trecuţi de prima tinereţe ar fi bucuroşi să revadă emisiuni ce le-au marcat tinereţea, emisiuni ce pot constitui şi un foarte bun izvor de inspiraţie şi/sau chiar un excelent termen de comparaţie pentru realizatorii de programe din prezent. Fireşte, cap de afiş ar fi emisiunile de divertisment, de muzică şi umor, alături de emisiuni ştiinţifice, sociale, educative, fără conotaţii politice. Nu ar fi excluse nici emisiunile preluate de la televiziuni străine; cu condiţia ca acestea să poarte sigla TVR, adică să fi fost transmise înainte de decembrie '89 la TVR.  

  Dacă ar exista o astfel de televiziune, cred că ar ajunge cu uşurinţă în top 5 ca audienţă. Fără să mai punem la socoteală că cheltuielile ar fi infime, întrucât toate emisiunile ar proveni din arhivele TVR.

ţesătura de mătase

arte vizuale la îndemâna oricui

scurt şi la obiect

De ce aş citi blogul cuiva? De ce aş pierde un anumit timp din unica şi preţioasa mea viaţă pentru a citi ideile cuiva? Răspunsul e simplu: pentru a afla lucruri pe care nu le ştiam, sau interpretări inedite, savuroase ale celor pe care le ştiam. 

  Inevitabil, majoritatea postărilor bloggerilor nu spun nimic nou sau interesant. De aceea e musai ca postările să fie măcar cât mai scurte şi la obiect, cât mai pline de conţinut. De altfel cred sincer că înţelepciunea stă în mare măsură în capacitatea de a exprima esenţa în cuvinte puţine. Exprimări scurte şi clare. Postările lungi, pline de înflorituri, artificii, completări inutile sunt literatură ieftină în mai toate cazurile. Iar eu nu sunt critic literar şi nici nu vreau să devin.

   Sunt unii care aplică metoda postărilor concise. Păcatul lor este că aceştia înţeleg prost rostul blogului şi scriu tone de astfel de postări scurte, inevitabil marea majoritate despre nimic. Îmi pare rău pentru ei, dar nimicul nu interesează, sau nu ar trebui să intereseze. Interesează pe cei ce nu reuşesc să-l deosebească, orbiţi de aura de "mare cunoscător", de "iniţiat" a bloggerului.

P.S.

Dacă nu am ceva interesant de postat, mai bine mă abţin.
La urma urmei, olimpianul nu tace pentru că nu are ce spune, ci pentru ştie că nu există nimic care să merite cu adevărat să fie spus. 
Şi, vorba lui Voltaire: Vrei să plictiseşti pe cineva ? Spune-i tot ce ştii.

câteva nume din cartea de telefon

  Acăei Maria, Aerinei Doina, Măgăriţă Oiţa, Mădulare Neculai, Mădularu Valeriu, Martalogu Jenica, Măgdălinoiu Ştefan, Mâţa Ştefan, Mânzală Picu, Misiu Cleonichi, Mîngîţă Constantina, Moacă Tasica, Netotu Dumitrel, Notiţă Violeta, Oae Neacşa, Pătrunsu Florinel, Peştegras Steluţa, Pitulice Lorelai Camelia, Plângeban Constantin, Polonică Iordănel Robert, Prefăcutu Tâmpău Marius Graţian, Prinţ Paul, Puţaru Gheorghe, Scorpie Daniela, Sufleţel Costică, Tâmpeanu Neculae, Telegraf Costică, Torofleacă Scârtocea Dumitru, Vapor Tănase, Vânt Marcel, Vînt Marii Viorela, Zdrenghiuţiu Ileana...

oglinda conştiinţei

  Într-un experiment, câţiva copii au fost rugaţi să intre într-o cameră nesupravegheată şi să ia dintr-un vas cu bomboane doar o bomboană.

  Într-o primă fază vasul a fost pur şi simplu lăsat pe o masă, fără nimic în preajmă.  Într-o a doua fază lângă vas a fost aşezată o oglindă mare în care copiii se puteau vedea în momentul când luau bomboana. 

 Aproape toţi copiii au luat mai mult de o bomboană în prima fază, când se ştiau nesupravegheaţi.  În schimb, nici un copil nu a luat mai mult de o bomboană (adică aşa cum li se ceruse înainte de a fi lăsaţi în cameră) atunci când lângă vasul cu bomboane a fost plasată oglinda.

  Testul dovedeşte că acei copii şi-au văzut în oglindă mai mult decât reflecţia fidelă a fiinţei lor materiale.

justificarea lui Ion Antonescu

   La procesul intentat mareşalului Antonescu, principalul cap de acuzare nu a fost trecerea Prutului, ci trecerea Nistrului. Când acuzatorii publici (toţi comunişti de altfel) l-au intrebat pe mareşal care a fost motivul pentru care a trecut Nistrul, răspunsul acestuia i-au bulversat foarte tare, făcându-i să pună accent pe alte acuzaţii. El a spus: Rusia de ce nu s-a oprit la graniţele sale în timpul contraofensivei, de ce a trebuit să meargă până la Berlin? Antonescu le-a spus că de la Hanibal la Cezar şi la Napoleon, legile războiului te obligă să mergi până la capăt ca să fii sigur că cotropitorii nu vor mai avea vreodată pretenţii teritoriale asupra teritoriului tău. Conform aceloraşi argumente, jumatate din Europa ar trebui să le reproşeze ruşilor aceeaşi agresiune pe care ne-o reproşează ei nouă. 

(Subliniez că am scris această postare nu pentru a scuza în vreun fel afirmaţiile incalificabile ale preşedintelui, ci doar pentru a semnala nişte informaţii istorice ce mi s-au părut cu adevărat interesante, despre care am aflat abia azi.)

Bogdan Ota - românii chiar au talent!

  Născut în Botoşani acum 32 de ani, stabilit de 9 luni în Norvegia, locul 2 la concursul Norvegienii au talent (mde, patriotism local, că altfel locul 1 i se cuvenea fără nici un fel de dubiu...). Talent incontestabil, pianist şi, mai ales, compozitor genial, a intrat la Conservatorul din Iaşi, note foarte mari, student excepţional.

  După un an doreşte să se mute la Conservatorul bucureştean, la sugestia unui profesor de la acest Conservator, pentru a studia la un nivel şi mai înalt, însă profesorii din Iaşi află şi îi pun nota 1 la un examen, fără speranţe de îndreptare / mărire a notei...

  Tatăl medic anestezist, fost deputat în Partidul Democrat în anii '90, sora profesoară de muzică. Când a dorit să-şi promoveze muzica, cei din PDL i-au sugerat să compună muzică pentru campania electorală a partidului!!!

  Când l-am ascultat prima dată acum câteva zile interpretându-şi piesele, recunosc că m-am trezit cu lacrimi în ochi! Senzaţia a fost absolut copleşitoare; parcă era muzica îngerilor!

  Personal, îl văd ca stil undeva între Yanni şi Chopin şi îi prevăd un viitor strălucit. Sper din toată inima ca viitorul să mă confirme!

Bogdan Alin Ota - Saga (short)
 

cuvinte buclucaşe

  Conform celui mai respectat dicţionar al limbii engleze, Oxford English Dictionary, cel puţin 350 de cuvinte din dicţionarele englezeşti îşi datorează existenţa erorilor tipografice, redării / interpretării defectuoase sau auzirii greşite. 

   Iată un exemplu nostim: cuvântul dord a apărut în 1934 în celebrul dicţionar Merriam-Webster ca sinonim pentru destiny. Ulterior a reieşit că faptul s-a datorat citirii greşite a unei note tipografice, în care era scris "D or d", adică cuvântul putea fi scris cu literă mare sau mică. Când s-a descoperit eroarea, cei de la Merriam-Webster s-au grăbit să elimine cuvântul buclucaş, nu înainte însă ca acesta să fie preluat şi de alte dicţionare importante.

   Alte exemple de astfel de cuvinte: buttonhole (butonieră, cheotoare) era înainte buttonhold, asparagus (sparanghel) a fost timp de 200 de ani cunoscut ca sparrow-grass (iarba vrabiei), iar pea (mazăre) era pe vremuri pease, care însă a fost înţeles greşit ca un plural şi de aceea transformat ca să sune ca un singular.

Băsescu, un om pentru istorie!

   Spuneam încă de la azvârlirea pe piaţă de către T. Băsescu a reconstituţionalizării şi regionalizării României că aceste acte, produse peste noapte în stilul Elenei Ceauşescu, definit popular în anii '80: "Şade Leana pe closet / Şi mai face un decret", nu are rost să fie interpretate politic, economic, social, căci ele ţin de domeniul psihopatologiei. "Complexul Cuza", cum numeam afecţiunea lui T. Băsescu, îl face să se dea de ceasul morţii ca să lase o urmă în istorie, fie şi cea a şarpelui pe asfalt. Fiind un iresponsabil egolatru, care a jucat poker la cacealma cu ţara pe masă încă din 2004, nu se dă în lături pentru asta de la a zdruncina stabilitatea statului român, a crea din nimic tensiuni interetnice, tensiuni între Budapesta şi Bucureşti, insultând geografia României ca să poată trece acum la înjurături adresate Istoriei.

    De fapt, nu Cuza, ci Erostrat e numele cel mai potrivit faciesului lui Băsescu în vreme ce scandează scrâşnit: "vor fi confiscate averile bogaţilor şi date cetăţenilor", "regionalizarea? - cert e că se va face!", "regele Mihai - slugă la ruşi". Erostrat a fost grecul care a dat foc unei minuni a lumii antice, templul zeiţei Artemis din Efes, doar pentru că, incapabil să creeze ceva, să construiască, era ros de ambiţia ca numele lui să rămână cumva în posteritate. Mi-e tot mai teamă că T. Băsescu poate şi el să reuşească asta.

                                                                             Cristian Tudor POPESCU