realităţi puţin ştiute despre WW2; Basarabia şi Bucovina

Extrasele de mai jos sunt preluate din cartea lui Viktor Suvorov -  Sinuciderea: de ce a atacat Hitler Uniunea Sovietică?

Victor Suvorov, născut pe 20 aprilie 1947 într-o familie mixtă ruso-ucraineană, fost ofițer sovietic de informații care a lucrat în cadrul GRU (spionajul militar sovietic), a dezertat și s-a refugiat în Anglia în 1978, unde a lucrat ca analist de informații. Este autorul mai multor cărți, unele dintre ele extrem de controversate, precum aceea în care afirmă că Stalin era pregătit în 1941 să invadeze Europa.

Tocmai acest pas al lui Stalin l-a speriat pe Hitler. Exact din acest moment a început elaborarea unui plan de distrugere a Uniunii Sovietice. Ştiinţa istorică a stabilit şi nimeni nu obiectează: înainte de ,,eliberarea'' Basarabiei şi Bucovinei de Nord, Hitler nu avea planuri de război împotriva Uniunii Sovietice. De ce Stalin şi Jukov aveau nevoie de Basarabia şi Bucovina de Nord? Iar dacă nu puteau trăi fără ele, nu se putea găsi un moment mai potrivit pentru „eliberare"? Hitler luptă împotriva Franţei şi Marii Britanii, spatele frontului său nu este apărat de nimic, iar Stalin şi Jukov au ridicat în acest moment cuţitul din oţel de Damasc asupra unicei surse de petrol a lui Hitler, asupra inimii petroliere a Germaniei. Hitler avea de ce să se teamă.

De pe teritoriul Basarabiei, aviaţia sovietică putea să ţină sub ameninţare exploatările petroliere ale României, care era principala furnizoare de petrol a Germaniei. Era nevoie de Bucovina de Nord, pentru că pe teritoriul ei trecea o linie paralelă cu linia frontului, de importanţă strategică, de la Odessa prin Chişinău, Cernăuţi la Lvov, care avea ecartament european şi care permitea folosirea materialului rulant de pe căile ferate ale Europei.

Dar iată ce spunea în această privinţă Hitler, cu o jumătate de veac înainte de colonelui Orlov: Este absolut evident că Sovietele intenţionau să direcţioneze evoluţia evenimentelor în Balcani, în direcţia de care aveau nevoie, şi în acest fel să transforme Balcanii în cap de pod, pe deplin favorabil pentru atacarea noastră şi a celorlalte ţări ale Europei. Făcînd totul pentru realizarea acestui scop, au declarat în acelaşi timp că sunt gata să încheie acorduri comerciale în condiţii, pare-se, dintre cele mai favorabile pentru noi, pentru ca, imediat ce pregătirile de atac decisiv vor fi încheiate, să ne separe de sursele petroliere. În vara anului 1941 ei intenţionau să zdrobească România, căci aceasta era singura ţară, în afară de Rusia, care ne livra petrol (Conversaţii la masă, însemnarea din 27 iulie 1942).

Să confruntăm spusele lui Orlov şi ale lui Hitler: la fel. Să stabilim cronologia: Hitler luptă în Occident, nu urzeşte planuri de atacare a Uniunii Sovietice. În acest timp, Armata Roşie cotropeşte Basarabia, ca să ţină sub ameninţare exploatările petroliere ale României. Lui Hitler acest lucru nu îi place şi ordonă să se înceapă elaborarea unor planuri de înfrîngere a Uniunii Sovietice, ca să nu cadă sub lovitura sovietică. Hitler şi Orlov aduc aceleaşi argumente şi chiar vorbesc cu aceleaşi cuvinte. Cuvintele lui Hitler şi Orlov nu au fost respinse niciodată de nimeni. Ministerul Apărării al Rusiei şi Statul Major General nu l-au demascat pe Hitler, nici pe Orlov, pentru denaturarea faptelor.

Dar Stalin pregătea „eliberarea" Germaniei şi a restului Europei. În cursul primelor operaţiuni, pînă cînd ecartamentul german nu era modificat după standardul sovietic, se cereau multe locomotive şi vagoane cu ecartament îngust pentru aprovizionarea trupelor sovietice în marş rapid spre vest. Locomotivele şi vagoanele capturate în Polonia erau insuficiente pentru trimiterea milioanelor de tone de armament, de muniţie, de combustibil, de piese de schimb etc. Iată pentru ce Stalin a cotropit Basarabia şi Bucovina: ca să mărească parcul de locomotive şi vagoane pentru căile ferate cu ecartament îngust.

Concentrarea foarte mare a trupelor sovietice în Basarabia i-a provocat lui Adolf Hitler îngrijorări serioase în privinţa purtării pe mai departe a războiului împotriva Angliei: nu puteam să renunţăm în nici un fel de circumstanţe la petrolul românesc, de importanţă vitală pentru noi. Dacă. Rusia se deplasa mai departe, noi am fi depins de bunăvoinţa lui Stalin în privinţa purtării ulterioare a războiului. Natural, aceste perspective trebuie să fi trezit neîncrederea lui Hitler în politica rusă. S-a exprimat faţă de mine că, din partea lui, se gîndeşte la nişte măsuri militare, dacă nu vrea să fie surprins fără veste de către Răsărit.

Războiul a început la 1 septembrie 1939. Întregul blitzkrieg a durat o săptămînă. După care a început lupta pentru Varşovia. Aceasta nu mai era blitzkrieg. Era asaltul asupra unui oraş, cu durata de trei săptămîni. Iar această represiune banditească a fost ridicată de agitatorii hitlerişti la rangul de mare operaţiune strategică: Germania, vezi Doamne, şi-a însuşit principiile ducerii războiului modern!

Însă nu totul a mers aşa cum trebuie, cum se prezintă aici. Despre aceasta nu se prea vorbeşte, dar blitzkriegul german din Polonia a eşuat. La 15 septembrie 1939, la două săptămîni după începerea celui de-al Doilea Război Mondial, a scăzut brusc activitatea aviaţiei germane şi a început staţionarea masivă a coloanelor de tancuri şi automobile germane. Am avut plăcerea să discut cu istorici militari polonezi care mi-au prezentat documente extraordinare: în armata germană se epuizase benzina. Nu intru în amănunte, pentru că în Polonia se lucrează de mult la această chestiune. Consider că elaborarea acestei teme ne va deschide o cu totul altă perspectivă asupra celui de-al Doilea Război Mondial: invazia Armatei Roşii în Polonia la 17 septembrie 1939 a însemnat o mînă stalinistă de ajutor dată prietenului turbat. Fără acest ajutor, blitzkriegul ar fi eşuat încă din a doua săptărnînă a războiului.

Înainte ca benzina să se epuizeze, Forţele Aeriene Militare germane şi-au mai trecut în cont o ruşine: „După primele 14 zile de război cu Polonia, aviaţia de bombardament germană şi-a consumat întreaga rezervă de bombe" (G. Kerl, în culegerea Bilanţul celui Doilea Război Mondial, p, 364). Se pregăteau să subjuge Europa şi lumea, dar li s-au terminat bombele încă din Polonia. Acesta este nivelul planificării lor strategice, pregătirea lor pentru Războiul Mondial. Acesta era nivelul de înţelegere a războiului modern.